You are here: Articol
Articole (linkuri rapide) Minimize
Obligeana (Acorus calamus), fam. Araceae

Uleiul volatil si principiul amar confera obligeanei proprietati tonic-aperitive, sedative, analgezice si carminative. ...
Ciresul (Cerasus avium) si Visinul (Cerasus vulgaris), fam. Rosaceae.

Produsul are insusiri astringente, diuretice, antidiaretice si este un bun antiinflamator renal, fiind utilizat in afec...
Murul (Rubus fruticosus), fam. Rosaceae

Produsul are o actiune astringenta si antidiaretica. Extern se urilizeaza sub forma de gargara in inflamatiile faringie...
Armurariul (Silybum marianum sin. Carduus marianus), fam. Asteraceae (Compositae)

Fructele de armurariu sunt utilizate in tratamentul afectiunilor ficatului, a hepatitei, cirozei etc., avand o actiune ...
Podbalul (Tussilago farfara) fam. Asteraceae (Compositae)

Mucilagiile, produsii de hidroliza, inulina si alte substante imprima acestui produs proprietati emoliente, secretoliti...
Tusea si raguseala

Remedii anti tuse si raguseala
Cimbrisorul (Thymus serpyllum), fam. Lamiaceae (Labiatae)

Cimbrisorul are proprietati expectorante calmand spasmele cailor respiratorii fiind utilizat in tratamen­tul tusei conv...
Necazuri respiratorii pe timp de iarna

Virozele apar de obicei iarna. Afla ce poti face ca sa le previi sau sa le tratezi.
Hrenul (Armoracia rusticana = Cochlearia rusticana), fam. Brassicaceae (Crucifere)

Datorita compusilor sulfurati, produsul are actiune antibacteriana fiind utilizat in tuberculoza, in tratamentul pielon...
Iarba neagra (Calluna vulgaris), fam. Ericaceae

Iarba neagra are actiune diuretica-antiseptica a cailor urinare, cicatrizanta, sudorifica si hepatobiliara.
Peste 70% din bolile existente...

Stiati ca... Peste 70% din bolile existente in lume se transmit prin secretiile din nasul si gatul omului?
Mararul(Anethum graveolens), fam. Apiaceae (Umbeliferae)

Uleiul volatil si fructele de marar au actiune carminativa, emenagoga, spasmolitica, hipotensiva si sedativa.
Sanziene galbene (Galium verum), fam. Rubiaceae

Actiunea farmacodinamica a acestei specii a fost putin studiata. Se utilizea­za pe scara redusa ca diuretic, depurativ ...
Nalba mare (Althaea officinalis), fam. Malvaceae

Frunzele si florile se utilizeaza extern sub forma de cataplasme, ca emolient si calmant. Principiile active din radaci...
Valerina (Valeriana officinalis), fam. Valerianaceae

Drogul are efecte inhibitoare pentru tesuturile nervoase si musculare. De asemenea regleaza palpitatiile inimii, aduce u...
Categorii articole Minimize
  Articole sanatatea copiilor
   totul despre sanatatea copiilor,
indiferent de varsta

  Articole sanatate
   in aceasta rubrica poti afla reguli
de igiena, cum sa previi anumite boli sau cum sa le tratezi, etc

   Articole plante medicinale
   tot ce vrei sa stii despre plantele medicinale, in ce afectiuni se pot folosi, mod de administrare
   Curiozitati
   
Menta (Mentha piperita), fam. Lamiaceae (Labiatae) Minimize
1/10/2011 2:19:32 PM

Produsul este un stimulent general al functiei digestive, este antiseptic, antidiaretic, antivomitiv si se foloseste pentru stoparea vomei, in balonari, dischinezie, litiaza biliara, afectiuni renale, astenii, urticarii etc.


 Menta (Mentha piperita), fam. Lamiaceae (Labiatae), numita si izma buna, minta.

Locatie: Specia este un hibrid natural, aparut in Anglia si care are o plasticitate ecologica foarte mare, arealul sau de raspandire fiind cuprins din vestul Marii Britanii, regiunile nordice ale Europei, Rusia si prin Ural pana in Siberia. Se cultiva in aproape toate tarile de pe toate continentele. In tara noastra au existat suprafete destul de mari in Banat si Transilvania.
 
Descrierea plantei: Planta erbacee, anuala, considerata insa de multi autori ca fiind perena. Sistemul radicular este format din radacini adventive fibroase, care ajung in profunzi­me pana la 40-60 cm. Tulpina este 4-unghiulara, erecta, puternic ramificata, inalta de cca 0,8-1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiune iignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii, care in functie de locul unde cresc, acestia sunt de doua feluri: aerieni si subterani. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa ce acestea se inradacineaza, mor. Dat fiind faptul ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an, s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani si de pe resturile de tulpini netaiate se formeaza o a doua recolta numita otava. Frunzele sunt opuse, ovat-lanceolate pana la lanceoiate, cu marginea limbului serata, lungi de 3-12 cm si late 1-4(5) cm. Fata superioara a limbului este neteda iar cea inferioara are nervuri proeminente si de culoare verde cu diferite nuante, in functie de soi. Pe partea dorsala se vad, la lumina puternica, niste puncte mici aurii, acestea fiind glandele oleifere. Florile sunt grupate intr-un spic, campanulat, cu cinci dinti violacei si o corola violet deschisa, formata din patru lobi. Fructul este format din 4 nucule mici, acoperite de caliciul persistent. infloreste in perioada iulie - august.

Ce recoltam: Se recolteaza frunzele - Folium Menthae - sau toata partea aeriana - Herba Menthae. Ambele produse au miros puternic, caracteristic asemanator mentolului. in tara noastra s-a incercat introducerea in cultura a speciei Mentha crispa (M. spicata var. crispa) - menta creata - care se deosebeste de M. piperita prin nenumarate insusiri, cea mai caracteristica fiind mirosul produsului, care este total diferit (contine carvona, iar M. piperita - mentol). Atat in tara noastra, cat si in alte tari cultivatoare, la ambele specii au fost create nenumarate soiuri.

   Compozitie: Uleiul volatil - Oleum Menthae - este principalul principiu activ al mentei. Continutul acestuia in iarba proaspata, variaza foarte mult in functie de o serie intreaga de factori si este cuprins intre 0,15-0,5%. Principalii componenti al uleiului volatil de menta sunt: mentolul (45-70%), mentona (8-24%) si mentofuranul. Pe langa acestia s-au mai identificat: hidrocarburi terpenice (pinen, felandren, terpinen, camfen, limonen etc), alcooli, compusi oxigenati si multe altele. in frunze, in afara uleiului volatil, s-au semnalat: lipide, taninuri, flavonoide, glucide, acizi organici, enzime, vitamine (D2, PP), saruri minerale si altele. La M. crispa continutul de ulei volatil al herbei prospete este de 0,15-0,45%, iar principalul component este carvona (45-60%)

Cultivare: Menta se inmulteste exclusiv pe cale vegetativa folosind in acest scop stolonii. Fata de temperatura, menta nu are cerinte deosebite. Aceasta incepe sa vegeteze la temperaturi medii de 3-5°C si rezista daca este bine protejata la temperaturi foarte scazute (-25-30°C). insa mugurii odata porniti, pier foarte usor la scaderi bruste de temperatura. Menta este o planta iubitoare de umiditate dar nu este specie de balta. Solurile preferate pentru aceasta cultura sunt cele afanate, permeabile, usoare si bine aprovizionate cu substante nutritive, cum sunt cele aluvionale si turboase, precum si cernoziomurile cu umiditate suficienta. Desi se poate cultiva ca o cultura perena, menta da cele mai bune productii atunci cand este tinuta in cultura numai un an. in acest fel, productia de ulei volatil este aproape dubla, desi in cele mai multe cazuri productia de masa verde este mai mica. De aceea, menta se va cultiva in asolament cu plantele anuale, ea urmand sa fie plantata dupa plante premergatoare care elibereaza terenul din vreme, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive si cu umiditate suficienta.

Cele mai bune premer­gatoare sunt: borceagurile de orice fel, leguminoasele pentru boabe timpurii (ma­zarea) sau cereale de toamna timpurii (orz, orzoaica) si porumbul pentru siloz. Gunoiul de grajd, bine fermentat si curat de buruieni, aplicat im doze de 20-30 t/ha in functie de fertilitatea solului, da sporuri mari de productie. Lipsa gunoiului de grajd poate fi suplinita prin aplicarea de ingrasaminte minerale in doza: fosfor = 50-80 kg/ha, potasiu = 35-50 kg/ha si azot = 50-60 kg/ha, substanta activa. Gunoiul se va aplica sub aratura de baza, fosforul si potasiul inaintea ultimei discuiri premergatoare plantatului, iar azotul primavara in mustul zapezii. Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare se va efectua o aratura adanca la 28-30 cm cu plug urmat de grapa stelata. Pina in toamna aratura, care trebuie sa fie uniforma, se va mentine curata de buruieni prin discuiri repetate. inainte de plantare terenul va fi bine discuit, la o adincime minima de 8 cm, folosind polidiscul in agregat cu grapa cu colti reglabili.

 Despre materialul de inmultire. Asa cum am mentionat, menta se inmulteste prin stoloni. Stolonii, desi sunt amplasati in stratul superficial al solului (la 3-6 cm), se scot greu datorita numarului mare de radacini pornite de la noduri. Pe suprafete mici acestia se scot cu furca pentru sfecla iar pe suprafete mari cu ajutorul masinii de scos ceapa sau a celei de scos cartofi. Imediat dupa ce au fost scosi, acestia se scutura de pamint si se depoziteaza in santuri, gropi, umectate si acoperite cu prelate, coceni sau paie umede. Stolonii tinuti la soare se deshidrateaza usor si nu mai pot fi folositi ca material saditor. Sunt multe metode de depozitare a stolonilor pentru perioade mai lungi de timp (din toamna pana in primavara), dar in prezenta lucrare nu vom descrie nici una pentru ca, cei mai sigur, stolonii trebuie lasati in pamint si daca totusi au fost scosi, acestia se vor pune in santuri, asezati in straturi alternative cu pamant reavan (la un strat de stoloni gros de 12-15cm se va pune un strat de pamant de 5-8 cm).  

Inaintea plantarii stolonii trebuie "fasonati", adica desfacuti de pe partea ligni- ficata a tulpinii, iar cei foarte lungi taiati in bucati de cel putin 20-25 cm lungime. Toate aceste operatii se vor face numai la umbra, iar stolonii vor fi in permanenta acoperiti cu prelate umede. in acest fel stolonii sunt gata de plantare. Plantarea stolonilor trebuie sa se faca toamna, iar numai in cazuri exceptionale primavara. Stolonii se planteaza in rigole deschise cu rarita la distanta de 70 cm. Se vor deschide atitea rigole cit se pot planta imediat. De retinut ca stolonii de menta nu se planteaza in sol uscat. Adancimea rigolelor va fi de 8-10 cm (un muncitor pune stolonii iar altul vine, din urma, cu sapa si ii acopera). Lucrarea este foarte grea si, de aceea, vom prezenta o adaptare proprie, pe care o poate realiza orice bun gospodar (mecaniza­tor).

Pentru aceasta, se va folosi bara unui cultivator pe care se vor monta carucioare de cultivator modificate,' la care se adauga, in locul cutitului central, rarita, un suport (scaun) pentru muncitor, paletele de acoperire si roata de sustinere a scaunului (sunt bune rotile de la SPC-6 fig. 10). Deasupra caruciorului se va monta o cutie confectio­nata din tabla in care se pun stolonii fasonati. Cu aceasta adaptare veti deschide rigolele, veti planta stoloni in sir continuu cate doua bucati paralele, paletele ii va acoperi, iar roata ii va tasa si-i va pune in contact cu solul umed (reavan). Muncitorii folositi trebuie sa fie constienti ca de felul cum vor pune stolonii in rigole depinde densitatea viitoarei culturi si, deci, nivelul de productie al acesteia. In multe tari cultivatoare de menta sunt construite masini speciale pentru plantatul mentei. Pentru a se realiza culturi de mare productie, norma de stoloni subterani, curatati de pamant si resturi vegetale, trebuie sa fie de cel putin 1200 kg/ha. Unii autori sunt de parere ca ar fi mai bine sa se foloseasca stoloni in cantitate de 1800 kg/ha.

Lucrarile de intretinere includ: grapatui culturii primavara cu grapa cu colti reglabili sau cu sapa rotativa cu colti activi, perpendicular pe randurile de menta. Spatiul dintre randuri se va prasi mecanic iar in rand se va prasi si plivi manual. Buruienile pot fi combatute si pe cale chimica prin folosirea urmatoarelor erbicide: Gesagard (Cosatrin)
-   4 kg/ha sau Afalon - 2 l/ha, inainte de plantare sau inaintea pornirii in vegetatie la menta din anul al doilea, Basagran - 3 l/ha, cand menta are 6-10 cm si Fusilade
-   3 l/ha sau Furore - 2 l/ha, cand buruienile monocotiledonate (mohor, costrei) au 4-6 frunze. in S.U.A. unii fermieri folosesc miei sau gaste pe care le tin inchise pe tarlaua de menta, un anumit timp pana mananca toate buruienile. Apoi ie muta pe alta parcela, iar in precedenta iriga. Atat mieii, cat si gastele mananca cea mai mare parte a buruienilor fara a se atinge de menta.

Numai ca americanii cultiva menta pe terenuri nisipoase care nu se batatoresc. in anii secetosi si in cazul cultivarii mentei in zonele sudice si vestice ale tarii, aceasta trebuie irigata de 2-3 ori in decursul perioadei de vegetatie. Unii cercetatori sustin mentinerea mentei doi ani pe acelasi loc. in acest caz, cultura de menta se va ara perpendicular pe randuri la adancimea de cca 15 cm, in asa fel incat deasupra stolonilor sa ramana 8-10 cm de pamant. Este bine ca imediat dupa ce aratura a fost terminata, terenul sa fie tavalugit cu tavalugul inelar.


 
 Recoltare: Frunzele de calitate superioara se recolteaza manual de pe planta. Epoca de recoltare este atunci cand frunzele au ajuns la dimensiunile maxime. Aceasta metoda nu se mai practica. in cele mai multe tari menta se recolteaza prin cosire, atunci cand 50% din plante sunt inflorite. Toata masa vegetala se pune la uscat, la umbra, in poduri, soproane, suri, bine curatate si aerate sau in uscatoare cu aer cald la temperatura de 30-35°C. Dupa uscare produsul se batozeaza si se obtine un amestec de frunze intregi sau sparte, de inflorescente si de segmenti de ramificatii.
in cazul obtinerii de ulei'volatil menta se taie si se lasa in brazde cu ajutorul vindroverului sau a masinii de recoltat mazare (MRM.-2,2). Dupa o ofilire de 24-48 ore plantele din brazde sunt tocate, cu ajutorul vindroverului pentru produce­rea de nutreturi prevazut cu pik-up si suflate direct in cazanele mobile basculante. De cele mai multe ori, toata lucrarea se face intr-o singura operatie, cosire, tocare si suflat in cazan.

Avand in vedere ca toate vindroverele pentru plante furajere sunt facute pentru o tocatura fina, la menta li se vor aduce unele modificari si anume: reducerea la jumatate a numarului de cutite (3 in loc de 6) si marirea vitezei de deplasare a bandei transportoare a masei vegetale catre toba. Cazanele mobile basculante, imediat ce au fost umplute, vor fi transportate la instalatia de distilare. Durata procesului de distilare este de 90 de minute. Atentie! apa care intra in refrigerent trebuie sa aiba 15-20°C, cea care iese 70-80°C, iar distilatul (amestecul de apa si ulei volatil) la iesirea din serpentina refrigerentului, 35-40°C. Presiunea aburilor, in cazan, trebuie mentinuta permanent la 5-6 atmosfere.

Utilizare: Produsul este un stimulent general al functiei digestive, este antiseptic, antidiaretic, antivomitiv si se foloseste pentru stoparea vomei, in balonari, dischinezie, litiaza biliara, afectiuni renale, astenii, urticarii etc. Intern se va utiliza sub forma de infuzie, care se prepara din 1-2 lingurite produs maruntit la o cana de apa si se beau
1—   2   cani zilnic.
Uleiul volatil se foloseste in industria pastelor de dinti, a medicamentelor, bauturilor racoritoare, lichiorurilor, bomboanelor, gumei de mestecat etc.
rating
  Comments

Unelte Minimize
calculator calorii
aici poti calcula caloriile acumulate in
functie de alimentele consumate
calculator consum caloric
aici poti calcula cate calorii consumi
in functie de activitatile fizice efectuate
calculator greutate optima
aici poti calcula cate kilograme ar
trebui sa ai
Noutati plante medicinale

Zmeurul (Rubus ideaus), fam. Rosaceae
1/13/2011 4:59:59 PM
Produsul are actiune astringenta si dezinfectanta fiind recomandat in tratamentul diareei si a alto... Citeste mai mult...

Stejarul (Quercus robur), fam. Fagaceae
1/13/2011 4:50:52 PM
Intern se foloseste ca antiseptic stomacal. Prin actiunea de precipitare a proteinelor, are actiune... Citeste mai mult...

Socul (Sambucus nigra), fam. Caprifoliaceae.
1/13/2011 4:44:16 PM
Florile de soc au proprietati diuretice, sudorifice, laxative si galactagoge. Extern are proprietat... Citeste mai mult...
Noutati sanatatea copiilor

Educatia pentru sanatate, formarea deprinderilor igienice, comportamentale ale sugarului
1/2/2011 10:44:45 PM
Educatia este arta de a ghida un copil in asa fel incat pe toata perioada cresterii sa se dezvolte ... Citeste mai mult...

Examenul de bilant al starii de sanatate a sugarului
1/2/2011 10:32:10 PM
Pentru a fi siguri ca sugarul se dezvolta normal sunt necesare controale medicale periodice. Citeste mai mult...

Rolul jucariilor in dezvoltarea neuropsihica a sugarlui
1/2/2011 10:16:40 PM
Fiecare sugar are o personalitate propie, o unicitate a sa, reactioneaza in felul sau, special si p... Citeste mai mult...
Sanatate

Educatia pentru sanatate, formarea deprinderilor igienice, comportamentale ale sugarului
1/2/2011 10:44:45 PM
Educatia este arta de a ghida un copil in asa fel incat pe toata perioada cresterii sa se dezvolte ... Citeste mai mult...

Alimentatia sugarului repartizata pe luni
12/31/2010 11:34:04 AM
Este de preferat alaptarea naturala a sugarului deoarece laptele matern este un aliment natural com... Citeste mai mult...

Vitamina P - citrica
12/26/2010 8:31:27 PM
Vitamina P este vitamina permeabilitatii vaselor capilare Citeste mai mult...
Copyright 2010 by farma-pedia.ro Privacy Statement Terms Of Use